sâmbătă, 19 februarie 2011

Suntem "strălucitori"... sau "străluciţi"...?

Naşterea unui copil este un eveniment "strălucitor", este rezultatul unei "reţete" miraculoase care face din fiecare copil o entitate irepetabilă pe cale naturală. "Steaua" care a răsărit, străluceşte cu putere şi umple inimile părinţilor de bucurie. Această bucurie se transformă în dragoste părintească ce se revarsă asupra "stelei" făcând-o şi mai strălucitoare. În această "simbioză" perpetuă am fi copleşiţi de atâta "dragoste părintească" şi am fi orbiţi de atâta "strălucire". Rezultatul...ne-am stinge ca specie. "Viaţa" şi-a elaborat propriile sale mecanisme de reglare încât dragostea părintească şi strălucirea "stelei" să fie menţinute sub control şi să nu dăuneze evoluţiei speciei.La "steaua" care a răsărit îi trebuie ceva timp să ajungă la "maturitate", celor din jur le trebuie ceva timp să ajungă să o înţeleagă. Când "viaţa" este generoasă şi ne oferă şansa să petrecem suficient timp împreună încât "maturitatea" stelei să fie înţeleasă, putem asista la transformarea unui eveniment "strălucitor" într-un personaj "strălucit". Cât de mare este intervalul de timp în care putem deveni din "strălucitori"..."străluciţi", nimeni nu ştie! Cât de mare este intervalul de timp în care avem şansa să ne bucurăm de "străluciţii" de lângă noi, cine poate şti? Ce se ştie cu certitudine este că, mai devreme sau mai târziu "strălucitori" sau "străluciţi", devenim "icoana stelei ce-a murit"! Mergând pe varianta că în Univers nimic nu se pierde, totul se transformă, nu ar trebui să ne mirăm de tsunami-ul Solar din zilele astea !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu